Apus si rasarit....

Ma privesti ca un rasarit de soare,
Pe o frunza de nuc ,imi trimiti iertare,
Eu te-am iertat,de mult si n-ai aflat,
Caci te iubesc si-acum cu adevarat.
Dar dupa rasarit urmeaza un apus,
Asa si viata mea este de cand te-ai dus
Te-ai dus in zarii pustii spre asfintit,
Eu am iubit,dar am ramas ranit.
Ranit cu trup cu sufletul curat,
Ranit de o iubire ce inca n-a,aflat,
Caci sunt aici mereu voi astepta,
Un rasarit  si doar iubirea ta.
Si de ar fii,sa mai rasari vreodata,
Ma vei gasii cu inima curata,
Cu o frunza de nuc in mana ce am scris,
Ai fost,vei fii,iubesc esti doar un vis,
Ai fost imi pare rau sa spun acuma,
Ai fost iubirea mea si numai una,
Pentru al meu destin al meu suflet curat,
Ai fost vei fii si inca n-a aflat.
Vei fii mereu aici un rasarit,
Desi privesc acum spre asfintit,
Si de ar fii sa mai rasari candva,
De acolo din apus eu  voi striga,
Caci te iubesc atat,nu altceva,
Iubesc un suflet, un om ce a avut,
In mana lui doar frunzele de nuc,
Ce-mi trimiteai mereu scris Te iubesc!!!
Ai fost aievea,un vis dumnezeiesc.
Iubirea mea apus si rasarit,
Cand spun ca te iubesc nu e un vis.

  Autor:Iris Yrinad